HomeBlogCele mai frecvente boli generate de poluarea aerului

Cele mai frecvente boli generate de poluarea aerului

Poluarea aerului afectează ecosistemele în general și, în mod particular, sănătatea oamenilor. Numeroase afecțiuni sunt provocate și agravate de aerul încărcat cu noxe pe care oamenii îl respiră. Principalele afecțiuni sunt cele respiratorii, dar acestea sunt doar vârful aisbergului. 

 

  • Importanța aerului
  • Ce înseamnă aer poluat
  • Bolile provocate de aerul poluat
  • Efecte colaterale
  • Combaterea poluării

 

Importanța aerului

Avem nevoie să respirăm! Putem alege alimentele pe care le consumăm, apa pe care o bem, dar nu putem alege aerul pe care-l respirăm și nu ne putem opri din a respira atunci când aerul este poluat. Acesta este motivul pentru care efectele aerului poluat sunt printre cele mai severe, ne afectează pe termen lung, iar consecințele sunt ireversibile. Tocmai pentru că nu ne putem opri din a respira trebuie să existe un control strict al calității aerului, cu atât mai mult cu cât unele dintre noxele care poluează nu sunt sesizate, pentru că nu se văd și nu au miros. Cu alte cuvinte, nu simțim că respirăm aer poluat. 

 

Un alt aspect care trebuie luat în calcul legat de calitatea aerului este faptul că poluanții atmosferici pot parcurge distanțe mari de la sursă. Și mai îngrijorător ar trebui să fie faptul că a respira pe perioade lungi aer cu un nivel ridicat de noxe poate avea efecte devastatoare asupra sănătății. 

 

Cele mai expuse sunt persoanele care trăiesc și lucrează în orașele mari, aglomerările urbane, traficul și industria fiind principalii factori care generează continuu poluare atmosferică. În plus, smogul din orașele mari este o realitate în întreaga lume, afectând calitatea aerului exterior și din interior în egală măsură. 

 

 

Ce înseamnă aer poluat

Există două tipuri principale de poluanți ai aerului atmosferic: gaze și particule solide mici suspendate în aer. 

 

Eliberarea în atmosferă a diferitelor tipuri de gaze și a particulelor solide fin divizate, precum și a aerosolilor lichizi fin dispersați, în concentrații care depășesc capacitatea naturală a mediului de a le disipa, dilua sau absorbi, înseamnă un aer poluat. Criteriile care evaluează gradul de contaminare a aerului sunt reprezentate de tipul substanțelor poluatoare și de concentrația acestora. În replică, un aer curat înseamnă o combinație stabilă de azot și oxigen – 78% și, respectiv, 21% din volum. Restul de 1% este un amestec de alte gaze, mai ales argon (0,9%), împreună cu urme de dioxid de carbon, metan, hidrogen, heliu și multe altele. Vaporii de apă sunt, de asemenea, o componentă normală, dar variabilă a atmosferei, între 0,01 și 4 procente în volum, definind un aer uscat sau umed. 

 

Cauzele care duc la poluarea aerului cu noxe sunt: transporturile, în mod special cele rutiere, producția de energie electrică, mai ales cea din centralele termoelectrice pe cărbune, managementul deșeurilor, planificarea urbană și agricultura. 

 

Există șase poluanți majori ai aerului:

 

  1. emisiile de monoxid de carbon (CO), provenit de la incendii, procese industriale;  
  2. oxizi de azot (NO și NO2) rezultat de la gazele de eșapament, centrale electrice care folosesc combustibili solizi sau lichizi; 
  3. dioxid de sulf (SO2): generarea de energie electrică, arderea combustibililor fosili, procese industriale, emisii de automobile; 
  4. ozon (O3): o componentă care determină aparitia smogului și se formează în atmosferă prin reacții chimice complexe care au loc între dioxidul de azot și diverși compuși organici volatili (de exemplu, vapori de benzină).
  5. compuși organici volatili (COV) din emisiile industriale și auto, vapori de benzină, solvenți chimici, pulberi, hidrocarburi pure sau parțial oxidate și compuși organici care conțin clor, sulf sau azot – amplifică și contribuie la toxicitatea aerului și la smogul urban, au efect de gaze de seră și, astfel, contribuie la încălzirea globală; la aceștia se adaugă metale sau compuși ai metalelor sub formă de vapori (mercur, arsen și cadmiu). 
  6. particule în suspensie (PM) formate din sulfați, nitrați, amoniac, clorură de sodiu, praf de cărbune, praf mineral și apă, care formează un amestec solid și/ sau lichid de substanțe organice și anorganice, care plutesc suspendate în aer, au un diametru mai mic de 10 microni (≤ PM10), inclusv 2,5 microni sau mai puțin, acestea din urmă fiind considerate și cele mai periculoase. 

 

Bolile provocate de aerul poluat

Poluarea aerului are o multitudine de efecte negative asupra sănătății. Unele dintre acestea sunt imediate și reprezintă o reacție de apărare a organismului. Este vorba despre manifestări alergice, tuse iritativă, alterarea vocii, iritarea ochilor, nasului, gurii și gâtului sau scăderea nivelului de energie, dureri de cap și amețeli. La acestea se adaugă manifestările grave, care apar după expunerea mai îndelungată la un aer poluat. Acestea sunt: 

 

  • boli respiratorii și pulmonare;
  • crizele de astm;
  • emfizemul pulmonar; 
  • boala pulmonară obstructivă cronică – considerată unul dintre efectele grave ale aerului poluat; 
  • reducerea capacității respiratorii și afectarea ireversibilă a funcției pulmonare, urmare a modificării țesutului pulmonar; 
  • cancerul pulmonar – cauzat de o serie de substanțe chimice cancerigene care pătrund în organism prin inhalare, respectiv mezoteliom – un tip de cancer pulmonar, de obicei asociat cu expunerea constantă la cantități mici de substanțe toxice volatile; 
  • diferite forme de pneumonie; 
  • leucemie – prin expunerea la vapori toxici; 
  • defecte congenitale; 
  • defecte ale sistemului imunitar; 
  • probleme cardiovasculare, boli de inimă și risc crescut de accident vascular cerebral; 
  • tulburări neurocomportamentale – probleme neurologice și deficite de dezvoltare din cauza toxinelor din aer; 
  • afecțiuni ale ficatului și alte tipuri de cancer cauzate de inhalarea și acumularea unor substanțe chimice volatile cancerigene; 
  • nașteri premature, mortalitate infantilă ca urmare a afecțiunilor pulmonare grave la vârste mici, moarte prematură.

Efectul poluării aerului asupra sănătății este cu atât mai intens și mai sever atunci când expunerea la noxe este constantă. Persoanele expuse la concentrații mari de poluanți ai aerului prezintă simptome ale bolii și stări de o gravitate mai mare. Manifestările pot fi acute sau cronice. 

 

Simptomele acute sunt temporare și variază de la un simplu disconfort, cum ar fi iritația ochilor, nasului, pielii, gâtului, respirația șuierătoare, tusea și senzația de apăsare în piept și dificultăți de respirație, până la stări mai grave, cum ar fi astmul, pneumonia, bronșita și probleme pulmonare și cardiace. Expunerea pe termen scurt la poluarea aerului poate provoca, de asemenea, dureri de cap, greață și amețeli. 

 

Pe termen lung, toxicitatea mai multor poluanți din aer sunt cauza cancerelor pulmonare și hepatice, dar și a leucemiilor (mai ales la copii). Cele mai afectate persoane sunt copiii și în mod special cei sub 5 ani, persoanele în vârstă, cei care au boli cronice de tipul diabetului, al bolilor de inimă, precum și cei care au suferit accidente vasculare. O altă categorie de persoane cu risc crescut sunt cele care au boli hepatice și pulmonare cronice. Pot apărea fenomene neurologice și infertilitate la ambele sexe. Poluarea atmosferică are efecte nocive și asupra sistemului imunitar și determină creșteri ale nivelurilor serice ale imunoglobulinelor, care generează un efect inflamatoriu generalizat.  

Efecte colaterale 

Unele dintre substanțele nocive din aer au capacitatea de a se acumula la nivelul celulelor și pot produce modificări ale funcției acestora, crescând morbiditatea și mortalitatea. Deteriorarea celulelor depinde de tipul noxelor la care este expus organismul uman, de concentrația acestora, de durata expunerii și poate fi agravată de condiții de climă. 

 

Este important de precizat că particulele de tip PM au capacitatea de a penetra peretele alveolar și al capilarelor sangvine foarte fine unde se realizează schimburile de gaze, pătrunzând în circulația sangvină. Aceste particule se acumulează la nivelul ficatului, dar și pe peretele vaselor de sânge, provocând boli cronice.

 

Au fost observate efecte cardiovasculare multiple după expunerea la poluanții din aer care afectează funcționalitatea cardiacă. Particulele fine pot afecta funcția vaselor de sânge și pot accelera calcifierea arterelor. Arterioscleroza coronariană a fost raportată în urma expunerii pe termen lung la emisiile din trafic, în timp ce expunerea pe termen scurt este legată de hipertensiune arterială, accident vascular cerebral, infracțiuni miocardice și insuficiență cardiacă. Hipertrofia ventriculară este raportată că apare la oameni după expunerea îndelungată la oxid de azot. Efecte neurologice au fost observate la adulți și copii după expunerea pe termen lung la poluanții atmosferici.

 

Complicațiile psihologice, autismul, ADHD, retinopatia (boli degenerative ale retinei, cu afectarea ireversibilă a vederii), greutatea mică la naștere a copiilor, toate par să fie legate de faptul că oamenii respiră un aer poluat pe termen lung, chiar și în situațiile în care concentrația de noxe se menține constantă la un nivel redus și mediu. 

 

Agentul etiologic al bolilor neurodegenerative (Alzheimer și Parkinson) nu este încă pe deplin cunoscut, dar există suficiente probe care leagă aceste afecțiuni de expunerea îndelungată la noxe atmosferice. Poluarea aerului este considerată un factor care agravează bolile cutanate, îmbătrânirea pielii și acneea adultului. 

 

Un studiu amplu efectuat pe mai bine de 57.000 de femei a dovedit că locuirea în apropierea străzilor intens traficate și în zonele urbane poluate crește riscul cancerului de sân, iar un studiu pe termen lung a probat legătura certă dintre incidența ridicată a cancerului pulmonar și emisiile de gaze de la termocentralele care produc energie electrică prin arderea combustibililor solizi. 

Combaterea poluării

Soluțiile și strategiile care pot contribui eficient la combaterea poluării atmosferice sunt cunoscute, dar implementarea acestora este dificilă și impune costuri și timp. Energia verde, din surse nepoluante, reducerea utilizării combustibililor fosili reprezintă pasul vital care poate ameliora semnificativ calitatea aerului. 

 

Imbunatatirea calitatii aerului în zonele urbane, de departe cele mai afectate, este un proces de durată, iar în acest context evaluarea continuă și informarea tuturor locuitorilor cu privire la valorile noxelor din aer sunt primordiale. Aceasta înseamnă monitorizarea continuă a aerului (senzor, platformă de monitorizare, forecast, aplicatie pentru telefon pentru vizualizarea calității aerului, API, platformă pentru clienți, widget și widget pentru site) și oferă date exacte şi predictive privind calitatea aerului, cu scopul de a ajuta la combaterea poluării aerului la nivel global, dar și pentru protejarea oamenilor. . 

 

Fondat în 2016, Airly este un serviciu complet de monitorizare cu peste 600 de administraţii locale şi oraşe, inclusiv Hong Kong, Jakarta, Oslo, Granada şi companii precum Philips, Virgin, Innogy, PwC, Veolia şi Skanska. În România sunt 200 de senzori de monitorizare a calitatii aerului Airly amplasați în toată țara, precum și stațiile naționale de referință existente. Senzorii Airly sunt localizați și în zone rezidențiale, oferind o imagine mai fiabilă a aerului pe care îl respiră oamenii într-o anumită zonă.

 

Monitorizarea calității aerului în timp real, prin intermediul aplicatiei și al hartii interactive Airly, reprezintă primul pas concret care oferă o imagine asupra aerului pe care îl respirăm și, totodată, primul pas al strategiei „reparăm aerul”, propuse de Airly.

 

Poluarea atmosferică este cauza a cel puțin trei milioane de decese anual și implică costuri uriașe la nivel social. Monitorizarea aerului, evitarea deplasării în aer liber atunci când nivelul poluării atinge valori crescute, alimentația corectă cu surse bogate de antioxidanți pot reduce impactul poluării aerului asupra sănătății. 

 

Sursa foto: Shutterstock.com

Surse: 

www.emoha.com/

https://www.environmentalpollutioncenters.org/

Postări recente

26.05.2022 | Cezara Copacianu

Nou parteneriat cu PRO TV

Poluarea aerului reprezintă o problemă globală, ce ne afectează viața din toate punctele de vedere. Întreaga activitate Airly se concentrează pe misiunea noastră de a […]

Suntem încântați să anuțăm un adevărat gamechangAIR. Venim către voi cu cea mai nouă lansare marca Airly. Noua noastră platformă de date, Airly Data Plaform, […]

Airly își extinde rețeaua de senzori la nivel global. În luna aprilie, noi senzori au fost instalați în diverse locații precum: Mecca, Nigeria, Noua Zeelandă, […]