HomeBlogLegătura dintre poluarea aerului și Covid-19

Legătura dintre poluarea aerului și Covid-19

Datele statistice și studiile medicale au dovedit că există o legătură directă între poluarea aerului și gravitatea formelor de Covid-19. Mai simplu spus, rezultatele cercetărilor arată că formele de boală pe care le-au făcut persoanele infectate cu virusul SARS-COV-2 au fost mult mai severe în cazul celor care trăiau în zone cu aer poluat. 

 

  • Poluarea și infecțiile virale
  • Covid-19 și calitatea aerului
  • Poluarea și sănătatea
  • Poluarea aerului în România
  • Calitatea aerului, responsabilitate colectivă

Poluarea și infecțiile virale

Pacienții cu afecțiuni pulmonare și cardiace cronice, cauzate sau agravate de expunerea pe termen lung la poluarea aerului, sunt mai puțin capabili să lupte împotriva infecțiilor virale, în general, și în cazul celor pulmonare, în special. O privire retrospectivă asupra unor evenimente virale care au afectat un număr mare de indivizi susține legătura care există între morbiditatea și mortalitatea provocate de infecția cu SARS-COV-2 și poluarea atmosferică, eliminând orice posibile speculații. 

 

Astfel, primele indicii ale impactului poluării asupra capacității organismului de a răspunde la infecțiile virale cu afectare pulmonară au apărut în China, în urma epidemiei de SARS din 2003, când s-a constatat o asociere certă între poluarea aerului și mortalitatea prin SARS. Dovezi clare ca susțin legătura dintre poluare și virulența infecțiilor virale au existat inclusiv în studiile și rapoartele realizate după pandemia de gripă spaniolă din 1918, care a ucis milioane de oameni în întreaga lume și sute de mii în Statele Unite. Un articol publicat pe site-ul Universității Cambridge, în aprilie 2018 (data fiind relevantă pentru demonstrație, întrucât este înainte de pandemia de COVID-19), arată că mortalitatea infantilă și de toate vârstele a fost exponențial mai mare în regiunile care foloseau intens cărbune, estimarea fiind că acestea erau și cele mai poluate localități din Europa și SUA. Dovezile medicale, chiar dacă sunt la nivelului anilor 1918-1920, fac legătura dintre poluarea aerului și morbiditatea provocată de infecția cu gripă, sugerând că o cauză importantă a mortalității a fost calitatea proastă a aerului. 

 

Aceeași echipă de cercetători a făcut legătura între poluarea atmosferică și pandemiile de gripă din 1957-58 și 1968-69. Marile focare au fost mereu înregistrate în centrele urbane cu o intensă activitate industrială. 

 

Explicația oferită de oamenii de știință a fost aceea că nu doar poluarea în sine este un factor agravant, care sporește incidența cazurilor de infecții virale și gravitatea formelor de boală, ci mai ales faptul că virusurile se pot lega de particulele fine, ceea ce, pe de o parte, le permite să rămână mai mult timp în aer, iar pe de alta, ajută agenții virali să pătrundă adânc în plămâni. 

Covid-19 și calitatea aerului

Există în mod cert o legătură între poluarea atmosferică și incidența infecțiilor provocate de coronavirus, dat fiind faptul că acesta a fost agentul patogen cu efecte majore în ultimii doi ani. Comunitățile care locuiesc în zone poluate s-au dovedit a fi mult mai expuse la forme grave de boală provocate de SARS-COV-2. 

 

În prezent, când rata infectărilor s-a diminuat semnificativ, datele statistice pot fi privite de specialiști în ansamblul lor, iar concluziile sunt extrem de dure. Astfel, se apreciază că poluarea atmosferică ar putea fi responsabilă pentru 15% din cazurile globale de COVID-19. Aceasta este concluzia unui studiu publicat de Cardiovascular Research Journal. La acest procent s-a ajuns comparând rata de infectare cu datele care arătau calitatea aerului, fiind evident faptul că noxele atmosferice au crescut efectele provocate de virusurile respiratorii. S-a mers și mai mult în profunzimea analizei, stabilindu-se că, dintre decesele care au survenit la persoanele infectate cu SARS-COV-2, multe pot fi atribuite efectelor provocate de calitatea proastă a aerului pe care acestea au inspirat-o până în momentul în care au contactat boala. 

 

Statistic, poluarea este responsabilă, la nivel global, pentru 15% dintre cazurile de îmbolnăvire și pentru decesul a 27% dintre bolnavii de Covid-19 în Asia, 19% în Europa și 17% în cele două Americi, ceea ce duce la o medie de 21% din totalul deceselor. 

 

Inhalarea continuă sau repetată a unui aer poluat, încărcat cu noxe și particule fine, este echivalentă cu asimilarea în organism a unor substanțe chimice toxice, care, prin plămâni pătrund în circulația sangvină și produc un intens stres oxidativ asupra organismului în general. 

 

Specialiștii au calificat acest fapt ca fiind o suferință mută, fără o simptomatologie evidentă, dar care afectează imunitatea, provoacă reacții inflamatorii cronice și sensibilizează sever organismul, care devine incapabil să facă față unei agresiuni virale sau dezvoltă reacții organice paroxistice, care, în final, cresc riscul de deces ori duc la acesta. 

 

Stresul oxidativ continuu, provocat de poluarea aerului, consumă compuși care luptă împotriva radicalilor liberi, astfel că organismul nu mai asimilează resurse pentru susținerea proceselor regenerative ale celulelor, ceea ce duce la o degradare continuă, accelerată a stării generale de sănătate. 

 

O altă categorie de studii s-a concentrat pe efectele particulelor fine. S-a concluzionat că particulele fine (cele care au un diametru între 2,5 și 10 microni sau chiar mai mic, sub 2,5) au funcționat ca veritabili „transportatori” ai virusului SARS-COV-2, iar prin intermediul acestor particule au putut pătrunde profund în țesutul pulmonar. La acest fapt s-a adăugat și o altă constatare surprinzătoare, și anume faptul că aceste particule fine au funcționat ca un catalizator ce a crescut receptivitatea celulelor pulmonare față de virus. Și mai sever pare să fie faptul că receptivitatea organismului față de virus, în condițiile prezenței particulelor fine, a determinat o scădere semnificativă inclusiv a eficienței vaccinurilor, ceea ce poate explica numărul relativ mare de persoane vaccinate care au făcut, totuși, boala. 

Poluarea și sănătatea

Bolile pulmonare acute și cronice au ca factor favorizant aerul poluat. Fenomenul este cunoscut și reprezintă unul din multele semnale de alarmă, legate de poluarea mediului, în general. Nu mai este o noutate faptul că bolile cardiovasculare și tensiunea arterială au și ele printre cauze atmosfera poluată și mai ales poluarea cu așa-numitele particule în suspensie (PM). Diabetul, obezitatea și obezitatea infantilă sunt legate de calitatea aerului. 

 

Un raport al Organizației Mondiale a Sănătății, publicat la 1 aprilie 2022, arăta că aproape întreaga populație a Planetei (99%) respiră cel puțin 12 ore pe zi un aer a cărui calitate este sub standarde, cu procente peste limitele maxime admise de particule în suspensie (PM), ozon, dioxid de azot și dioxid de sulf. Același raport arăta că peste 6000 de orașe din 117 țări monitorizează calitatea aerului, iar rezultatele confirmă că oamenii care locuiesc în aceste zone preponderent urbane respiră niveluri periculos de mari de particule fine și dioxid de azot. 

 

În fiecare minut mor 13 oameni, în urma unor afecțiuni provocate de aerul poluat (cancer, accidente vasculare cerebrale și cardiace). La nivel global, se estimează că peste 13 milioane de oameni se îmbolnăvesc anual, principala cauză fiind calitatea slabă a aerului pe care-l respiră, iar 7 milioane mor în fiecare an, din cauza bolilor care au fost provocate de poluarea atmosferică. 

 

Dovezile care susțin aceste date sunt de necontestat. Inhalate, particulele cu diametrul de 2.5 microni, considerate a fi cele mai periculoase, în mod special pentru copii și persoanele de peste 50 de ani, pătrund adânc în țesutul pulmonar, iar ca urmare a dimensiunilor, trec din alveolele pulmonare în capilarele sanguine, provocând un impact major asupra inimii, creierului și, evident, plămânilor. Se crede că unele dintre afecțiunile degenerative care au avut o incidență pe un trend de creștere exponențial în ultimii 20 de ani, inclusiv demența senilă și boala Alzheimer, au printre factorii declanșatori calitatea aerului. 

 

NO2 (dioxidul de azot) și SO2 (dioxidul de sulf), produși de arderea combustibililor fosili, motoarele termice și activitatea industrială sunt asociați cu boli respiratorii maligne și astm bronșic, infertilitate, dar și cu numeroase alte boli canceroase. Acești compuși sunt principalii factori care duc la apariția ploilor acide, iar infiltrarea lor în sol îi readuce în alimente. 

Poluarea aerului în România

Este important de menționat că în România nu au fost făcute studii care să arate cu certitudine efectul direct al poluării în îmbolnăvirile de Covid-19. Cu toate acestea, este cunoscut faptul că România se află printre statele cu un grad ridicat de poluare atmosferică, alături de Bulgaria și Polonia. Principalele cauze ale poluării atmosferice o reprezintă traficul rutier, activitatea industrială și șantierele de construcții. 

 

Imbunatatirea calitatii aerului în zonele urbane, de departe cele mai afectate, este un proces de durată, iar în acest context, monitorizarea, evaluarea continuă și informarea tuturor locuitorilor cu privire la valorile noxelor din aer sunt primordiale. Testarea aerului cu ajutorul senzorilor și informarea publică prin aplicatii pentru telefon oferă date exacte şi predictive privind calitatea aerului, cu scopul de a ajuta la combaterea poluării aerului la nivel global, dar și pentru protejarea oamenilor. 

 

În România sunt 200 de senzori de monitorizare a calitatii aerului Airly, amplasați în toată țara, precum și în stațiile naționale de referință existente. Senzorii Airly sunt localizați și în zone rezidențiale, oferind o imagine mai fiabilă a aerului pe care îl respiră oamenii într-o anumită zonă. Fondat în 2016, Airly este un serviciu complet de monitorizare, cu peste 600 de administraţii locale şi oraşe, inclusiv Hong Kong, Jakarta, Oslo, Granada, şi companii precum Philips, Virgin, Innogy, PwC, Veolia şi Skanska. 

Calitatea aerului, responsabilitate colectivă

Este de la sine înțeles că păstrarea unei bune calități a aerului este o responsabilitate colectivă. De la respectarea interdicției de a arde gunoaie și resturi vegetale în curțile și grădinile proprii, până la eficientizarea sistemelor de încălzire, pentru ca acestea să producă noxe cât mai puține, și utilizarea mijloacelor publice de transport, fiecare poate face ceva. 

 

Cu toate acestea, cel mai mare impact îl poate avea doar intervenția autorităților. Acesta este și motivul pentru care, conform unei decizii adoptate recent, cetăţenii din statele membre ale Uniunii Europene pot să dea în judecată guvernele şi să solicite despăgubiri financiare, dacă nivelul ridicat al poluării aerului le afectează sănătatea. Decizia vine în contextul în care 10 state membre UE, inclusiv Franţa, Polonia, Italia şi România, au fost găsite vinovate de un nivel de poluare a aerului care depășește limitele admise pentru multe dintre orașe.

 

Dincolo de impactul dovedit pe care l-a avut poluarea atmosferică în contextul pandemiei de Covid-19, poluarea atmosferică este cauza a cel puțin trei milioane de decese anual și aduce costuri uriașe la nivel social. Monitorizarea aerului, evitarea deplasării în aer liber, atunci când nivelul poluării atinge valori crescute, și alimentația corectă, cu surse bogate de antioxidanți, pot reduce impactul poluării aerului asupra sănătății. 

 

Sursa foto: Shutterstock

 

Surse:

www.who.int

cambridge.org

huffpost.com

globalcitizen.org

Postări recente

Când vine vorba de calitatea aerului, atât la nivelul teritoriului României, cât și la nivel mondial, se acordă o atenție deosebită activității de supraveghere, menținere […]

Starea noastră de sănătate este influențată în mod direct de aerul pe care îl respirăm zi de zi. Este cunoscut faptul că în atmosferă, mai […]

Datele statistice și studiile medicale au dovedit că există o legătură directă între poluarea aerului și gravitatea formelor de Covid-19. Mai simplu spus, rezultatele cercetărilor […]