HomeBlogProtocolul Gothenburg și Plafoanele Naționale de Emisii

Protocolul Gothenburg și Plafoanele Naționale de Emisii

Când vine vorba de calitatea aerului, atât la nivelul teritoriului României, cât și la nivel mondial, se acordă o atenție deosebită activității de supraveghere, menținere și îmbunătățire a acesteia.  

Așadar, unii dintre factorii care contribuie la creșterea sau scăderea calității aerului, mai ales în metropole și marile orașe, sunt emisiile de aer determinate de sursele staționare și mobile (traficul rutier), dar și transportul pe distanțe mari al poluanților atmosferici. 

Ce reprezintă Protocolul Gothenburg?

Protocolul Gothenburg se referă la diminuarea acidifierii și eutrofizării nivelului de ozon troposferic. Adoptat la 1 decembrie 1999, acesta are două scopuri principale, și anume: 

  • de a ține sub control și a diminua emisiile de dioxid de sulf, oxizi de azot, amoniac și compuși organici volatili, ce pot cauza efecte toxice asupra sănătății oamenilor și asupra ecosistemelor naturale (acvatice și terestre), precum și asupra agriculturii. 
  • de a împiedica pe o perioadă mai lungă de timp depunerile și concentrațiile în aer ale poluanților cu efect de acidifiere, eutrofizare și de precursori ai ozonului troposferic, să treacă de nivelurile critice stabilite pentru elementele sensibile de mediu.

Ce măsuri sunt prevăzute? 

Prin Protocolul Gothenburg se stabilesc măsuri de reglementare și control ale emisiilor de dioxid de carbon, oxizilor de azot, particulelor materiale în suspensie și compușilor organici volatili, proveniți din sursele staționare și mobile. Toate prevederile Protocolului de la Gothenburg sunt preluate și la nivel european prin prevederile Directivei nr. 2001/81/CE. 

Scopul actelor normative este de a stabili cantitatea maximă dintr-o substanță emisă la nivel național pe parcursul unui an calendaristic.  

Acest lucru se realizează prin implementarea de plafoane de emisie pentru fiecare stat membru, care să monitorizeze cantitățile de dioxid de sulf, oxizi de azot, amoniac și compuși organici volatili, regăsite în aer.  

Ce înseamnă acest protocol pentru România? 

În cazul țării noastre, plafoanele naționale de emisie pentru dioxid de sulf, oxizi de azot, compuși organici volatili și amoniac se află prezente în Protocolul Convenției din 1979 asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanțe lungi, în vederea diminuării acidifierii, eutrofizării și a nivelului de ozon troposferic, adoptat la Gothenburg pe data de 1 decembrie 1999 și ratificat prin Legea nr. 271/2003.  

La nivel european, din cauza faptului că UE nu și-a atins încă scopurile privind calitatea aerului pe termen lung, propunerea de directivă a Comisiei a decis să introducă plafoane naționale de emisie de o mai mare strictețe. 

Totodată, se sugerează și limitarea emisiilor a doi poluanți noi care nu sunt incluși în normele actuale, și anume: 

–  metanul, un gaz cu efect de seră extrem de puternic;

– particulele în suspensie – un praf rarefiat rezultat din surse precum vehiculele rutiere, transportul maritim și funinginea rămasă în urma arderii, denumită și negru de fum”.

Așadar, Protocolul Gothenburg și plafoanele naționale de emisii prevăd reglementări prin care calitatea aerului să fie îmbunătățită la nivel european, măsurile fiind stabilite pentru fiecare stat în funcție de gradul de poluare a aerului și de efectele adverse asupra sănătății populației, florei și faunei.

 

Sursa foto: unsplash.com

Postări recente

Când vine vorba de calitatea aerului, atât la nivelul teritoriului României, cât și la nivel mondial, se acordă o atenție deosebită activității de supraveghere, menținere […]

Starea noastră de sănătate este influențată în mod direct de aerul pe care îl respirăm zi de zi. Este cunoscut faptul că în atmosferă, mai […]

Datele statistice și studiile medicale au dovedit că există o legătură directă între poluarea aerului și gravitatea formelor de Covid-19. Mai simplu spus, rezultatele cercetărilor […]