HomeBlogCe impact are umiditatea aerului asupra confortului și a sănătății

Ce impact are umiditatea aerului asupra confortului și a sănătății

Umiditatea aerului din interior sau din exterior (de exemplu, din oraș) reprezintă un factor important în confortul individual și al societății în ansamblul ei. Inclusiv la nivelul unei organizații, un nivel ridicat sau scăzut al umidității poate afecta productivitatea și starea de sănătate a angajaților.

 

La nivelul societății, sunt necesare anumite politici guvernamentale pentru detectarea nivelului de umiditate ambiant și luarea de măsuri pentru creșterea sau reducerea sa, după necesitate.

 

Mai jos, am pregătit un ghid complet al modului în care umiditatea ne afectează confortul și sănătatea, începând cu definiția umidității și de unde provine ea, tipurile de umiditate, efectele umidității asupra sănătății, efectele asupra activității profesionale și vieții urbane și terminând cu unele recomandări pentru măsurarea umidității.

 

  • Ce este umiditatea
  • De câte tipuri este umiditatea
  • Care sunt efectele temperaturii asupra umidității din interiorul locuinței
  • Care sunt cauzele variațiilor de umiditate
  • Care sunt efectele umidității ridicate asupra sănătății
  • Care sunt efectele umidității scăzute asupra sănătății
  • Care sunt efectele variațiilor de umiditate la locul de muncă
  • ​​Care sunt efectele variațiilor de umiditate la nivelul orașelor
  • Cum măsurăm umiditatea

 

Ce este umiditatea

 

Umiditatea reprezintă cantitatea de vapori de apă, prezentă în aer. Un nivel mai mare al umidității se traduce printr-o cantitate mai mare de vapori prezenți în aer.

 

Cum ajung acești vapori în aer? Vaporii se evaporă din masele de apă de pe suprafața Pământului (a râurilor, lacurilor, mărilor și oceanelor) și ajung în atmosferă. Vaporii de apă sunt o parte integrantă a ciclului apei în natură.

 

Aceștia sunt generați în mod continuu prin evaporare, apoi sunt eliminați prin condensare. Odată ce temperatura crește, aerul reține și mai mulți vapori de apă, clima devine mai caldă, iar nivelul umidității crește.

 

De câte tipuri este umiditatea

 

Potrivit meteorologilor, umiditatea este de trei tipuri:

 

  • Umiditate absolută – se referă la cantitatea exactă de vapori de apă care se află în aer. Aceasta se calculează prin măsurarea cantității de vapori de apă dintr-un volum de aer și împărțirea sa la cantitatea de aer din același spațiu;
  • Umiditate relativă – se referă la valorile umidității exprimate în buletinele meteo sau în aplicațiile dedicate. Se referă la cantitatea de vapori de apă prezenți într-un spațiu și nu la cât reprezintă aceasta din spațiul ocupat de aer;
  • Umiditatea specifică – se referă la raportul dintre cantitatea de vapori dintr-un spațiu și cantitatea de aer uscat din aceeași zonă.

 

Care sunt efectele temperaturii asupra umidității din interiorul locuinței

 

Aerul rece nu poate absorbi la fel de mulți vapori de apă, precum aerul cald. Având în vedere că ne petrecem 90% din timp în interior, este foarte important să înțelegem efectele temperaturii asupra umidității.

 

Pentru a simplifica lucrurile, să luăm un caz concret. La exterior, umiditatea relativă se apropie de 100%, iar temperatura este de 5 grade Celsius, cu 6,8 g de vapori de apă în aer. La interior, temperatura de 5 grade Celsius ar fi inconfortabilă și ne vedem nevoiți să pornim căldura.

 

Totuși, dacă deschidem fereastra și o parte din aerul de afară intră înăuntru, acesta se va încălzi și va ajunge la temperatura de 23 de grade Celsius, o temperatură plăcută pe timp de iarnă. Însă, pe lângă aerul rece, vor pătrunde în casă și vaporii de apă. Dar, deoarece aerul cald absoarbe mai mulți vapori, umiditatea relativă din casă va ajunge la aproximativ 33%, cu mult sub cea de afară. 

 

Aerul rece nu poate absorbi la fel de multă umiditate precum aerul cald. Raportul temperatură-umiditate este important, mai ales că ne petrecem 90% din timp în interior. Să luăm ca exemplu o zi de iarnă.

 

La exterior, umiditatea relativă poate fi de 100% la 5°C și, prin urmare, conține 6,8 grame de vapori de apă/m3. În interior, pe de altă parte, o temperatură de 5°C ar fi foarte inconfortabilă și am avea tendința de a încălzi aerul. Atunci când aerul exterior intră în interior și se încălzește până la 23°C, cantitatea absolută de apă din aer rămâne aceeași. Dar, deoarece aerul cald poate conține mai multă apă, umiditatea relativă scade la 33%.

 

Luăm un alt exemplu. Într-o vară neobișnuit de umedă și caldă, la exterior, umiditatea este de aproximativ 80%, iar temperatura aerului, de 30 de grade Celsius și conține 24 g de vapori de apă/m3. Dacă și la interior ar fi temperatura de 30 de grade Celsius, presupunând că lăsăm ferestrele deschide întreaga zi, din nou s-ar crea disconfort și am porni aparatul de aer condiționat, pentru a răci aerul.

 

Totuși, dacă răcim aerul sub 26 de grade Celsius, umiditatea relativă va crește aproape de 100%, iar apa va începe să se condenseze (punctul de rouă). Acesta este și un motiv pentru care multe sisteme de aer condiționat au încorporat un dezumidificator. De cealaltă parte, dacă la exterior umiditatea se apropie de 100%, chiar și în condițiile unor temperaturi de 30 de grade Celsius, aerul devine saturat cu vapori de apă, iar în cele din urmă, va ploua.

Care sunt cauzele variațiilor de umiditate

 

Un nivel prea ridicat sau prea scăzut al umidității poate avea consecințe severe mai ales asupra sănătății. Mai jos, poți citi despre cauzele creșterii nivelului de umiditate, precum și despre cauzele scăderii nivelului umidității din locuință.

 

Cauze ale creșterii nivelului umidității

 

Umiditatea ridicată poate avea cauze dintre cele mai diverse, printre care:

 

  • Condițiile meteorologice – vara, nivelul umidității este mai ridicat, deoarece aerul cald reține mai mulți vapori de apă;
  • Activitățile casnice – gătitul, curățenia, spălatul vaselor/hainelor, dușul și chiar și respirația sau transpirația eliberează vapori de apă în aer, crescând nivelul umidității;
  • Folosirea intensă a umidificatorului – este esențial să ai un higrometru în casă, pentru a măsura nivelul umidității. Odată ce acesta ajunge la 50-60%, este momentul să oprești umidificatorul;
  • Plantele de apartament – în funcție de tipul de plante și de cât de des le uzi, vor ajunge vapori de apă în aer și prin evaporarea unei părți de lichid de aici;
  • Folosirea de jacuzzi/cadă cu hidromasaj/saună – acestea ar trebui să fie acoperite atunci când nu sunt folosite, iar după fiecare folosire, încăperea ar trebui aerisită bine;
  • Lemnele de foc – dacă te încălzești cu o sobă pe lemne sau cu o centrală pe lemne, se pot evapora picături de apă și de pe bucățile de lemn;
  • Infiltrațiile de apă – structurile poroase ale unor pereți sau chiar degradarea lor în timp pot duce la apariția infiltrațiilor, în special pe vreme ploioasă sau la dezghețarea zăpezii;
  • Condensarea – diferențele mari de temperatură, combinate cu o circulație inadecvată a aerului, pot duce la condensare și la formarea de picături de apă pe pereți sau ferestre.

 

Cauze ale scăderii nivelului umidității

 

Aerul devine mult prea uscat mai ales iarna. Pe de-o parte, pe măsură ce încălzim locuințele, aerul devine mai uscat. Pe de altă parte, aerul rece de afară reține mai puțini vapori de apă și este, la rândul său, relativ uscat. Prin aerisire, nu se crește nivelul umidității din locuință.

 

De asemenea, aerul interior poate fi prea uscat, dacă folosești în mod excesiv aerul condiționat sau un dezumidificator. Aparatul de aer condiționat preia aerul (mai umed) din cameră și îl usucă, întorcându-l în cameră mai rece.

 

Care sunt efectele umidității ridicate asupra sănătății

 

Se crede că 20% dintre cazurile diagnosticate de astm din fiecare an apar pe fondul umidității și mucegaiului din locuință. Nivelul ridicat al umidității oferă terenul propice pentru înmulțirea bacteriilor și a fungilor.

 

Pe măsură ce umiditatea depășește nivelul de 60%, crește riscul de astm, alergii sau alte afecțiuni respiratorii.

 

De asemenea, un nivel ridicat al umidității este asociat unui risc mai mare de acarieni. Aceștia preferă căldura moderată și un nivel ridicat al umidității, deoarece absorb vapori de apă. În timp, aceste creaturi microscopice pot cauza complicații pentru astmatici și pentru persoanele care se confruntă cu rinite alergice.

 

Care sunt efectele umidității scăzute asupra sănătății

 

Pe de altă parte, și un nivel prea mic al umidității poate avea efecte asupra sănătății:

 

  • Piele uscată și eczeme – umiditatea scăzută crește riscul de uscare a pielii, afectând inclusiv pielea sensibilă din jurul ochilor. Mai mult, poate agrava anumite afecțiuni ale pielii, mai ales eczemele, deoarece aerul este atât de uscat, încât va extrage umiditatea din piele;
  • Mâncărimi ale pielii;
  • Afectarea capacității de concentrare și realizarea sarcinilor zilnice;
  • Un risc mai mare de gripă – iarna, când umiditatea este scăzută și aerul foarte uscat, virusul gripal se transmite mai ușor.

 

Care sunt efectele variațiilor de umiditate la locul de muncă

 

La locul de muncă, variațiile de umiditate pot apărea ca urmare a folosirii unor produse de curățenie (unele mașinării, de exemplu, folosite în industrie) și a altor activități care produc vapori de apă.

 

Pe lângă un risc mai mare de afecțiuni respiratorii, un aer prea umed sau prea uscat duce la oboseală, iritații ale gâtului, ochilor sau nasului, amețeli și probleme de concentrare. Un nivel normal al umidității, pe de altă parte, este asociat unui grad mai mare al productivității.

 

Pentru a determina nivelul umidității în clădirile de birouri și în întreprinderi, este necesară instalarea unui sistem de monitorizare a aerului. Pe lângă detectarea nivelului umidității, acesta va determina valoarea temperaturii, nivelul dioxidului de carbon, al PM2.5 și al compușilor organici volatili (COV).

 

În acest sens, se montează o serie de senzori care vor analiza periodic calitatea aerului și vor oferi rapoarte. Pe baza acestora, se vor putea lua măsuri pentru a crește sau reduce nivelul umidității la locul de muncă.

Care sunt efectele variațiilor de umiditate la nivelul orașelor

 

În cel mai fericit caz, nivelul umidității și al temperaturii, cele mai frecvente date monitorizate, se măsoară printr-o stație montată în oraș. Un astfel de proiect, atunci când este implementat, nu poate măsura toate variabilele climatice asociate planificării urbane; de exemplu, într-un cartier poate fi un nivel mai ridicat al umidității decât în altul.

 

La nivelul orașului, probleme majore apar mai ales în cazul unui nivel ridicat al umidității. Drept urmare, pot apărea simptome precum letargia, hipertermia, supraîncălzirea organismului și imposibilitatea de (auto)răcire, deshidratarea, crampele musculare, leșinul.

 

De asemenea, în timpul verii, umiditatea ridicată poate afecta starea de spirit, crescând riscul de anxietate și depresie. Tot în sezonul cald, umiditatea ridicată afectează somnul și poate contribui la deshidratare.

 

La nivel macro, apare un paradox. Pământul se încălzește, iar aerul cald poate menține o cantitate mai mare de vapori de apă. Prin încălzirea atmosferei, a pământului și a apei oceanelor, mai mulți vapori ajung în aer.

 

Potrivit ecuației Clausius-Clapeyron, aerul menține aproximativ 7% mai multă umezeală pentru fiecare creștere cu un grad Celsius a temperaturii.

 

O cantitate mai mare de vapori în atmosferă înseamnă că o parte dintre aceștia va ajunge ca gaz de seră. Mai mult, o umiditate mai mare a aerului crește riscul de ploi severe și de fenomene precum uraganele sau tornadele, chiar și în zona în care acestea nu sunt obișnuite.

 

Pentru a detecta din timp creșterea nivelul umidității, este recomandată instalarea unui sistem complex de monitorizare, prevăzut cu senzori pentru a detecta atât valoarea precisă a umidității în diverse zone ale orașelor, cât și nivelul altor elemente care influențează nivelul umidității: temperatura, dioxidul de azot, compușii organici volatili, dioxidul de carbon, viteza vântului, presiunea aerului și altele.

Cum măsurăm umiditatea

 

Valorile normale ale umidității în locuință sunt cuprinse între 30 și 60%. La exterior, umiditatea normală, potrivită pentru plimbări, alergat sau alte activități în aer liber, este de aproximativ 50%.

 

Prin folosirea unor senzori speciali, se pot detecta rapid atât nivelul umidității, cât și temperatura, presiunea atmosferică, viteza și direcția vântului.

Ce semnifică anumite niveluri ale umidității

 

Nivelul umidității este exprimat în procente. În funcție de valoarea umidității, trebuie luate anumite măsuri. Mai jos, sunt principalele niveluri ale umidității:

 

  • >70% – umiditatea este prea mare. Este recomandat să aerisești 1-2 ore, când umiditatea externă este scăzută, sau să folosești un dezumidificator;
  • 60-70% – umiditatea este ridicată, dar tolerată de organism;
  • 30-60% – umiditatea are un nivel normal;
  • <25% – umiditatea este prea scăzută. Este recomandat să îți usuci hainele la interior, să reduci temperatura, dacă este de peste 25 de grade Celsius, și să lași ușa deschisă, pentru ca aburii de la duș să împrăștie o parte din vapori în casă. De asemenea, este recomandat să folosești creme hidratante pentru ochi și corp, pentru a contracara uscăciunea pielii și pentru a preveni mâncărimile ochilor.

 

Totodată, este o idee bună să instalezi un dispozitiv special pentru monitorizarea calității aerului. Acesta va monitoriza aerul din locuință, iar nivelul său va fi exprimat printr-un număr (indice al calității aerului, IAQ). În plus, acest dispozitiv realizează periodic teste inclusiv pentru dioxid de carbon, diverși poluanți chimici, uneori chiar și formaldehidă.

 

De asemenea, pentru a putea face cumpărături sau sport în cele mai bune condiții, este recomandat să instalezi aplicatia Airly. Aceasta îți va oferi informații în timp real despre umiditate, temperatură și principalii agenți poluanți. Este disponibilă în mod gratuit atât pentru smartphone-urile cu Android, cât și pentru cele cu iOS.

 

Umiditatea aerului este foarte importantă atât pentru sănătate, cât și pentru confortul de acasă, de la locul de muncă și din oraș. Monitorizarea umidității la fiecare nivel este utilă pentru a putea lua măsurile necesare de a crește sau a scădea nivelul său, de la caz la caz.

 

Sursa foto: Shutterstock

 

Postări recente

26.05.2022 | Cezara Copacianu

Nou parteneriat cu PRO TV

Poluarea aerului reprezintă o problemă globală, ce ne afectează viața din toate punctele de vedere. Întreaga activitate Airly se concentrează pe misiunea noastră de a […]

Suntem încântați să anuțăm un adevărat gamechangAIR. Venim către voi cu cea mai nouă lansare marca Airly. Noua noastră platformă de date, Airly Data Plaform, […]

Airly își extinde rețeaua de senzori la nivel global. În luna aprilie, noi senzori au fost instalați în diverse locații precum: Mecca, Nigeria, Noua Zeelandă, […]