HomeBlogTopul orașelor din România cu aerul cel mai poluat

Topul orașelor din România cu aerul cel mai poluat

Poluarea aerului este una dintre cele mai serioase probleme la nivel mondial. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, în 2019, 99% din populație a respirat un aer de o calitate inferioară limitelor admise, iar aceasta a produs 4,2 milioane de decese premature. Doar aceste cifre și este suficient pentru a înțelege că poluarea atmosferică este o problemă globală.

 

  • Ce înseamnă poluare atmosferică
  • Efectele poluării aerului asupra sănătății
  • Cadrul legislativ din România
  • Cele mai poluate orașe din România

Ce înseamnă poluare atmosferică

Sursele majore de poluare atmosferică sunt dincolo de capacitatea individului de a le controla, fiind necesară o acțiune concertată din partea factorilor de decizie la nivel local, național și regional. Cauzele care duc la poluarea aerului cu noxe sunt reprezentate de sectoarele esențiale ale economiei, respectiv: transporturile, în mod special cele rutiere, producția de energie electrică, mai ales cea din centralele termoelectrice pe cărbune, managementul deșeurilor, planificarea urbană și agricultura.

 

Concret, când se analizează gradul de poluare atmosferică și, implicit, calitatea aerului, sunt luate în calcul concentrațiile de particule în suspensie (PM), ozon, dioxid de azot și dioxid de sulf. 

 

Particulele în suspensie reprezintă cel mai nociv element care definește poluarea atmosferică și afectează mai mult decât oricare alt factor poluant. PM sunt formate din sulfați, nitrații, amoniac, clorură de sodiu, praf de cărbune, praf mineral și apă, care formează un amestec de particule solide și lichide de substanțe organice și anorganice, care plutesc suspendate în aer. Particulele cu un diametru mai mic de 10 microni (≤ PM10) pot pătrunde adânc în plămâni, cele mai dăunătoare având un diametru de 2,5 microni sau mai puțin (≤ PM2,5). 

 

Valoarea maximă admisă pentru particulele fine PM2,5 este de 15 micrograme pe metru cub (μg/m3) în 24 de ore, iar pentru PM10 este de 45 μg/m3 în 24 de ore. 

 

Ozonul de la nivelul solului (care nu trebuie confundat cu cel din stratul superior atmosferic) este unul dintre constituenții principali ai smogului fotochimic. Se formează prin reacția cu lumina soarelui (reacție fotochimică) a altor poluanți, precum oxizii de azot proveniți din emisiile vehiculelor cu ardere internă, din industrie, și prin dezintegrarea altor compuși volatili. Cele mai ridicate valori ale ozonului toxic apar în zilele calde și însorite. 

 

Dioxidul de azot provine din aerosoli de nitrați, ca urmare a proceselor de ardere de combustibili – cărbune și derivate din petrol – și formează o fracțiune importantă de PM2,5, fiind una dintre sursele de ozon. 

 

Dioxid de sulf rezultă din arderea derivatelor din combustibili fosili (cărbune și petrol) și din topirea minereurilor pentru extragerea sulfului. Este compusul care generează ploile acide cu efect devastator asupra culturilor. 

Efectele poluării aerului asupra sănătății

Expunerea cronică la particule în suspensie duce la apariția bolilor cardiovasculare și respiratorii, inclusiv a cancerului pulmonar. Copiii și persoanele de peste 60 de ani sunt cele mai afectate. Riscuri majore pentru sănătate implică și expunerea la ozon, dioxid de azot și dioxid de sulf. În marile aglomerări urbane, dar nu numai, concentrațiile sunt deseori peste limitele admise. Aceste gaze sunt responsabile de apariția și agravarea astmului bronșic, diferite simptome bronșice, inflamația pulmonară și de funcția pulmonară redusă.

 

Acestea nu sunt singurele efecte nocive asupra sănătății pe care le provoacă poluarea atmosferică. Poluarea aerului poate afecta, practic, fiecare organ și poate fi cauza oricărei suferințe de natură canceroasă. 

 

Cercetările arată că poluarea atmosferică este factor determinant sau agravant al bolilor cardiovasculare, diabetului și demenței senile, al problemelor hepatice și al cancerului de vezică urinară, până la boli ale oaselor și pielii. Poluarea afectează fertilitatea feminină și masculină și poate fi una dintre cauzele care duc la avort spontan sau naștere prematură. Medicii susțin că există legături de cauzalitate inclusiv între boala Parkinson și incidența foarte crescută a autismului și poluarea atmosferică.

 

Poluarea aerului este considerată de OMS o „urgență de sănătate publică” și avertizează că impactul asupra sănătății, care a fost probat cu certitudine, este doar „vârful aisbergului”, dat fiind faptul că particulele în suspensie mici (≤ PM2,5) penetrează bariera pulmonară, pătrund în sânge și pot afecta orice organ. 

Cadrul legislativ din România

Sunt în vigoare 33 de acte normative și hotărâri care au ca scop controlul poluării apelor, solului și aerului. Legea 104 din 2011 se referă explicit la poluarea atmosferică și stabilește valorile limită ale poluanților atmosferici, precum și strategii pentru reducerea poluării, dar și sancțiuni pentru cei care încalcă aceste norme. 

 

Legea 104 impune obligația autorităților competente (administrație locală, gardă de mediu și altele) de a semnala și avertiza populația cu privire la depășirea normelor limită ale poluanților atmosferici, precum și sancționarea celor care provoacă aceste depășiri. Este important de spus că legea consideră încălcările normelor legate de calitatea aerului ca fiind doar contravenții și impune aplicarea unor amenzi care variază de la un minim de 5000 de lei la un maxim de 100.000 lei, pentru persoane juridice depistate ca poluatori.

 

Practica, așa cum rezultă din experiențele fiecăruia dintre noi, precum și din materialele publicate de mass-media, arată că avertizările și sancțiunile îndreptate către cei responsabili de producerea poluării, în general, și a celei atmosferice, în special, nu-și ating scopul urmărit, ca urmare a lipsei stațiilor și punctelor de analiză ale calității aerului, dar și din cauza unei insuficiente implicări a factorilor cu putere de decizie.  

Cele mai poluate orașe din România

Un procent semnificativ al populației urbane a Europei trăiește în orașe în care standardele impuse de UE în ceea ce privește calitatea aerului sunt depășite în mod frecvent. Cele mai afectate regiuni sunt în Balcani și Europa Centrală, iar un studiu recent al Agenției Europene de Mediu estimează că 307.000 de oameni au murit prematur în 2019, din cauza poluării cu particule fine în cele 27 de state membre ale UE.

 

Mai multe localități din România se află pe locurile fruntașe privind poluarea atmosferică, în condițiile în care monitorizarea calității aerului este deficitară. Un alt motiv pentru care datele la nivelul României nu sunt complete este acela că stațiile de monitorizare a calității aerului urban și/sau suburban nu au colectat și raportat date care să acopere cel puțin 75% din zilele anului. Dar lipsa datelor nu înseamnă și lipsa poluării. 

 

Din aceste cauze, un top al celor mai poluate orașe din România care să corespundă fidel realității este, practic, imposibil de realizat. Clasamentul care se referă la cea mai slabă calitate a aerului cuprinde doar orașele care au monitorizat noxele atmosferice conform regulilor. 

 

În raportul Agenției Europene a Mediului, publicat în vara anului 2021 (în fapt, ultimul document centralizat referitor la calitatea aerului), România figurează cu șapte localități care au stații de monitorizare. Patru dintre acestea (Botoșani, București, Timișoara și Brașov) au furnizat date care le clasează pe locurile 223, 263, 267 și respectiv 273, din 300 de orașe europene monitorizate, toate înregistrând grade ridicate de poluare atmosferică regulată. În toate acestea, sunt depășite cu mult limitele admise la PM2,5. Alte trei orașe (Cluj, Pitești, Satu-Mare), deși au stații de monitorizare, nu au furnizat date complete. 

Reparăm aerul

Fondat în 2016, Airly este un serviciu complet de monitorizare a aerului (senzor, platformă de monitorizare, forecast, aplicatie pentru telefon pentru vizualizarea calității aerului, API, platformă pentru clienți, widget și widget pentru site) și oferă date exacte şi predictive privind calitatea aerului, cu scopul de a ajuta la combaterea poluării aerului la nivel global. Printre clienţii Airly se numără peste 600 de administraţii locale şi oraşe, inclusiv Hong Kong, Jakarta, Oslo, Granada şi companii precum Philips, Virgin, Innogy, PwC, Veolia şi Skanska. 

 

Pe baza datelor culese de senzorii instalați, Airly a stabilit un top 5 al celor mai poluate județe din țară. Cele cinci județe și localitățile acestora (în ordine) sunt afectate, în cea mai mare măsură, de poluarea atmosferică. Acestea sunt: Covasna, Ilfov, București, Iași și Dolj. 

 

Cele mai importante surse de poluare atmosferică sunt generarea energiei electrice și termocentralele, transporturile, emanațiile gropilor de gunoi neecologizate.  

 

Mai trebuie spus că, pentru a ajunge la aceste date și pentru a realiza o hartă a celor mai poluate județe din România, au fost luate în considerare atât datele de la peste 200 de senzori de monitorizare a calitatii aerului Airly amplasați în toată țara, cât și stațiile naționale de referință existente. Deși nu sunt disponibili în toate județele, senzorii Airly sunt frecvent localizați și în zone rezidențiale, oferind o imagine mai fiabilă a aerului pe care îl respiră oamenii într-o anumită zonă.

 

Analiza calității aerului este similară diagnosticului. Cunoașterea precisă a bolii permite instituirea unui tratament corect. În consecință, monitorizarea calității aerului în timp real, prin intermediul aplicatiei și al hartii interactive Airly reprezintă primul pas concret care oferă o imagine asupra aerului pe care îl respirăm și, totodată, primul pas al strategiei „reparăm aerul”, propuse de Airly.

 

În loc de final, reamintim una dintre concluziile analizelor asupra calității aerului din București, una dintre aglomerările urbane cele mai afectate de poluare. Aici, în 2020, aerul a atins parametri apropiați de normal doar într-o zi din trei. Sau, cu alte cuvinte, 100 de zile dintr-un an, aerul a fost irespirabil.  

 

Surse: https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/ambient-(outdoor)-air-quality-and-health

https://www.theguardian.com/environment/ng-interactive/2019/may/17/air-pollution-may-be-damaging-every-organ-and-cell-in-the-body-finds-global-review 

https://www.eea.europa.eu/themes/air/urban-air-quality/european-city-air-quality-viewer

 

Sursa foto: Shutterstock.com

Postări recente

Actorul britanic, Tom Hiddleston, reprezintă una dintre celei mai recente campanii de Formula E, alături de UNICEF și UNICEF UK #ChangeAccelerated. Inițiativa își propune să […]

21.07.2022 | Cezara Copacianu

Airly susține proiectul Școli Sănătoase

Pe lângă campania „#ȘcolileRespiră”, Airly se implică activ în dezvoltarea proiectelor ce privesc calitatea aerului din România. Astfel, împreună cu Universitatea Tehnică de Construcții București […]

Vacanța de vară 2022: litoral, orașe și aer curat?    Analiza a fost efectuată pe date din întreaga perioadă a lunii iunie 2022, acoperind concentrațiile […]